Schimbările climatice – adevăr sau ficțiune

Cea de-a 24-a Conferință a ONU privind Schimbările Climatice are loc la Katowice, între 2 și 11 decembrie 2018. La întâlnirea din orașul polonez se va decide ce drepturi și obligații vor avea țările individuale pentru a atinge obiectivele stabilite în Acordul de la Paris din 2015.

Timp de 11 zile, politicieni și experți din întreaga lume vor discuta problemele climatice urgente la Katowice, un mic oraș industrial situat în inima industriei poloneze de extracție a cărbunelui.

Banca Mondială dublează finanțarea pentru combaterea schimbărilor climatice

Acum o săptămână, Banca Mondială a anunțat că va furniza 200 de miliarde de dolari SUA (176 de miliarde de euro) țărilor care au nevoie de asistență pentru a se adapta la efectele încălzirii globale și pentru a-și reduce emisiile de gaze cu efect de seră. Fondurile vor fi disponibile în perioada 2021–2025. Sprijinul financiar este de două ori mai mare decât suma acordată de Banca Mondială pentru prima perioadă de 5 ani de la semnarea Acordului de la Paris privind Clima.

În plus, țările dezvoltate s-au angajat că, începând cu 2020, vor pune la dispoziție 100 de miliarde de dolari SUA anual din fonduri private și publice. Încă nu este clar exact către cine vor fi direcționate aceste fonduri suplimentare și ce angajamente vor fi asumate în cadrul politicii climatice comune.

ONU cere acțiuni mult mai hotărâte pentru combaterea schimbărilor climatice

La cea de-a 24-a Conferință anuală a ONU privind Schimbările Climatice, care se desfășoară în Polonia, subiectul principal este din nou obiectivul stabilit la conferința de la Paris din 2015 – limitarea încălzirii globale la 2°C față de era pre-industrială. Dar lumea este departe de aceste schimbări imperative. Națiunile Unite avertizează că în ultimii ani s-a observat o încălzire globală de 3° până la 5° grade, iar emisiile raportate de gaze cu efect de seră nu indică nicio schimbare a tendințelor existente. Experții cer introducerea unei fel de „revoluții climatice”, altfel se tem de consecințe catastrofale pentru climă, mediu și omenire.

Una dintre principalele critici adresate de ONU țărilor participante la actuala întâlnire globală este că obiectivele climatice guvernamentale diferă foarte mult de la o țară la alta și că clima nu se numără printre obiectivele politice prioritare ale guvernelor respective.

Este necesar să se determine pași concreti pentru limitarea încălzirii globale pentru fiecare țară individual, deoarece până acum concluziile din rapoarte au funcționat mai mult ca recomandări decât ca obligații clar definite.

Noi reguli

La sesiunea anuală a Conferinței ONU privind Clima, Secretarul General al organizației mondiale, António Guterres, a cerut măsuri și mai ambițioase împotriva schimbărilor climatice. O serie de țări sunt însă împotrivă, inclusiv Bulgaria. Potrivit lui Guterres, nu va exista posibilitatea de a realiza ceea ce a fost promis la Paris pentru 2020. În același timp, schimbările climatice sunt un proces dinamic care impune impunerea de noi măsuri, mult mai drastice, pentru a limita consecințele durabile în situația climatică complexă.

În cadrul întâlnirii de la Katowice va fi prezentat un „ghid de reguli”, al cărui scop este să definească implementarea tehnică a Acordului de la Paris. Dificultățile provin din faptul că peste 180 de țări care au semnat Acordul de la Paris trebuie să cadă de acord asupra unui sistem unificat care să prezinte într-un mod neambiguu rezultatele măsurilor aplicate în domeniul schimbărilor climatice. Conferința va determina care țări își pot consolida obiectivele de protecție a climei în viitor. Așa cum a avertizat expertul în climă Adam Pawloff de la „Greenpeace”, este „extrem de important” nu doar să se definească noi obiective de protecție a climei, ci și să se monitorizeze și să se respecte acestea.

Focalizarea evenimentului va cădea asupra subiectului cărbunelui. Nu este o coincidență că Polonia a fost aleasă ca gazdă a conferinței la nivel mondial, unde 80% din electricitatea produsă provine din centrale electrice pe cărbune. Acest lucru plasează țara printre principalii poluatori din Europa. În cadrul politicii generale a Poloniei privind schimbările climatice, se așteaptă ca consumul de cărbune să scadă cu 60% până în 2030, dar în practică aceste recomandări sunt aproape imposibil de atins, judecând după structura economiei poloneze. Cu toate acestea, Polonia susține ideea unei „tranziții juste” de la combustibili fosili la combustibili curați. Țara gazdă a propus o declarație care subliniază necesitatea asigurării unui viitor pentru lucrătorii afectați de tranziție.

Germania este, de asemenea, sub o anumită presiune din partea politicii climatice europene comune. Intenția participanților germani la conferință a fost să prezinte un plan ca alternativă la consumul de cărbune, dar votul asupra acestuia a fost amânat până în februarie, când guvernul german se așteaptă să ajungă la un acord pe această problemă cu toate landurile federale. În prezent, landurile din estul Germaniei sunt încă împotriva eliminării cărbunelui ca sursă principală de energie în economiile dezvoltate.

Situația politică este complexă

Summitul din Polonia are loc într-un mediu politic complex, deoarece după marile succese de la Paris, lumea s-a întors la poziția de start în ceea ce privește aranjamentele convenite în domeniul climei.

Președintele SUA, Donald Trump, a blocat complet implementarea angajamentelor asumate, după ce s-a retras din acord și a respins rapoartele semnate la Paris. Problema este că SUA este al doilea cel mai mare poluator global după China și deciziile sale vor fi întotdeauna determinante. Viitorul președinte al Braziliei, Jair Bolsonaro, este considerat și el un jucător riscant care susține ferm poziția americană. După preluarea mandatului, noul președinte intenționează să ușureze restricțiile actuale introduse pentru protejarea pădurilor tropicale din Brazilia. În timpul campaniei sale electorale, Bolsonaro a promis să-și retragă țara din Acordul de la Paris privind Clima și a cerut sprijin activ pentru companiile angajate în sectorul minier și agrobusiness, ale căror activități se extind în zone protejate ale pădurilor pe cale de dispariție.

În plus, cu zile înainte de începerea celei de-a 24-a conferințe internaționale a climei, agențiile de știri globale au raportat că latino-americanii și-au retras propunerea de a găzdui următorul summit climatic.

Un alt fapt interesant este că în ultima săptămână o coaliție neobișnuită a blocat decizia comună a tuturor guvernelor asupra raportului Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC) din octombrie, prezentat inițial în Coreea de Sud. SUA, Rusia, Arabia Saudită și Kuweit nu au votat deciziile din raport, care avertizează cu privire la creșterea temperaturii Pământului. Documentul mai precizează că, pentru a menține creșterea temperaturii sub 1,5 grade, sunt necesare măsuri care să conducă la o reducere a emisiilor de carbon cu 45% până în 2030.

Poziția Austriei, care deține Președinția UE până la sfârșitul anului 2018

Din punctul de vedere al ministrului mediului, Elisabeth Köstinger (Austria), conferința climatică din Polonia din acest an este cea mai importantă. „Această conferință va arăta dacă Acordul de la Paris are vreun sens”, spune Köstinger. Europa vrea să joace un rol de lider în luarea unor decizii importante, cum sunt cele privind schimbările climatice, dar pentru aceasta are nevoie de sprijinul altor țări. Președintele Austriei, Van der Bellen, care se află în Polonia încă dinainte de începerea conferinței, a invitat șefii de stat europeni să semneze un apel comun pentru eliminarea treptată a utilizării cărbunelui în timpul întâlnirii. În total, 18 țări au semnat acest apel, printre ele țări europene mari precum Germania, Franța, Italia și Spania.

„Nu mai există niciun politician serios care să nege schimbările climatice”, a subliniat Van der Bellen. De aceea este important ca țările, chiar și cele de dimensiunea Austriei, să nu se retragă din acordurile individuale încheiate la Paris.

Este evident că în republica alpină există o anumită inconsistență în poziția politică nu doar pe probleme de politică internă, ci și pe chestiuni care afectează bunăstarea internațională, precum mediul și schimbările climatice. La câteva zile după începerea conferinței, într-un interviu pentru unul dintre marile ziare austriece, vicecancelarul Austriei, Heinz-Christian Strache, a declarat că măsura în care oamenii pot influența clima este o întrebare cu un răspuns neclar. „Schimbările climatice au existat de milenii. Sahara a fost cândva grânarul Romei și apoi a devenit deșert. Acest lucru este legat de mulți factori, dar cu siguranță nu de existența fabricilor, care nu existau atunci. Există procese care provoacă răcire și încălzire, dar uneori nici știința nu știe care sunt cauzele.”

Poziția Bulgariei

Președintele Bulgariei, Rumen Radev, a refuzat să sprijine declarația trimisă de Austria pentru încetarea exploatării cărbunelui, deoarece nu corespunde intereselor țării.

În același timp, poziția Bulgariei cu privire la Acordul de la Paris este neechivocă. Radev a subliniat că măsurile de combatere a schimbărilor climatice sunt necesare și urgente, dar acestea trebuie păstrate în forma lor originală, convenită și semnată acum trei ani în capitala franceză, fără strângeri suplimentare ale cerințelor, așa cum insistă unele țări. Ministrul mediului, Neno Dimov, care face parte din delegația bulgară la Katowice, a apărat poziția în favoarea energiei electrice mai ieftine și a păstrării locurilor de muncă ale minerilor.

O conferință, multe țări, nicio decizie

În prezent, metodele de măsurare a gazelor cu efect de seră jo