Perspective în agricultură pentru perioada 2017 - 2026

Într-un raport din iulie 2017 al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și al Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO), se remarcă o încetinire a creșterii consumului de alimente în următorii 10 ani la nivel global și menținerea prețurilor alimentare la niveluri scăzute. Se vor schimba obiceiurile alimentare ale societății? Principalele surse de calorii se preconizează a fi uleiurile vegetale, zahărul, produsele lactate și peștele.

Alimente, nu energie

Prețurile globale ale alimentelor se așteaptă să rămână relativ scăzute în următorul deceniu, deoarece se proiectează o creștere mai lentă a cererii într-o serie de economii în curs de dezvoltare. Un alt factor limitativ pentru prețurile scăzute va fi impactul redus al pieței biocombustibililor, subliniază cele două organizații OCDE și FAO în raportul lor. Cererea de produse agricole destinate producției de biocombustibili va stagna din cauza scăderii prețurilor energiei și a implementării unor politici mai moderate privind biocombustibilii în multe țări. Astfel, produsele agricole își vor îndeplini din nou rolul lor originar, și anume să fie utilizate pentru hrană și nu pentru energie. Criza materiilor prime agricole din 2007/2008, care s-a desfășurat în paralel cu criza financiară globală, a fost determinată de o creștere bruscă a prețurilor alimentelor de bază, și în special a semințelor oleaginoase utilizate pentru biocombustibili.

Conform previziunilor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică pentru perioada 2017/2026, stocurile de cereale se vor ridica la 230 de milioane de tone, ceea ce va duce la o limitare a creșterii prețurilor mondiale.

În următorii zece ani, cererea pentru majoritatea produselor alimentare de bază va crește moderat. Consumul de cereale pe cap de locuitor ar trebui să rămână aproape neschimbat, cu excepția țărilor mai puțin dezvoltate, unde va crește. Oferta de calorii și proteine suplimentare se așteaptă să fie asigurată de producția de uleiuri vegetale, zahăr și produse lactate. Conform indicatorilor din raport, se preconizează, de asemenea, o scădere a cererii de carne.

Până în 2026, scopul este ca țările în curs de dezvoltare să atingă 2.450 kcal pe persoană pe zi, în timp ce în țările dezvoltate această cifră ar trebui să atingă 3.000 kcal pe zi. Insecuritatea alimentară și malnutriția la nivel mondial, mai ales cu o populație în creștere, vor rămâne printre problemele de frunte în anii următori, ceea ce va necesita eforturi internaționale pentru a le depăși.

Se preconizează că producția de cereale va crește cu 12% până în 2026, în principal datorită randamentelor mai ridicate. De exemplu, 90% din creșterea producției de porumb va fi realizată prin randamente mai bune, și doar 10% se va datora extinderii terenurilor agricole. În ceea ce privește carnea, se așteaptă ca cererea să crească constant, dar în același timp producția de lapte și produse lactate va crește în comparație cu deceniul precedent, în principal în țări precum India și Pakistan.

Acvacultura va fi unul dintre sectoarele agricole cu cea mai rapidă creștere din lume. Conform FAO, recolta globală de organisme acvatice (din captură și acvacultură) a înregistrat o progresie continuă și în 2002 a atins 133 de milioane de tone. Pe o perioadă de 30 de ani, s-a înregistrat o dublare a cantității totale de hidrobionți oferiți pe piață, o parte semnificativă fiind datorată dezvoltării rapide a acvaculturii. Conform prognozei FAO, în 2020 jumătate din producția totală de hidrobionți obținuți din captură și creștere va proveni din acvacultură.

„Prețurile reale ale majorității produselor agricole se așteaptă să scadă ușor în următorii 10 ani,” a declarat José Ángel Gurría, secretarul general al OCDE, în timpul întâlnirii celor două organizații de la Paris pe 10 iulie. „Așa cum am văzut în trecut, evenimentele neașteptate pot devia cu ușurință piețele de la tendințele globale în comerțul cu alimente, motiv pentru care este de o importanță capitală ca guvernele să-și îndrepte eforturile comune către asigurarea stabilității pe piețele globale de alimente.”

Asia de Sud-Est

Anul acesta, raportul FAO pune un accent deosebit pe economia și agricultura Asiei de Sud-Est. Creșterea economică din regiune este enormă, iar sectoarele agriculturii și pescuitului continuă să se extindă ca volum. Raportul constată că această creștere largă a permis regiunii să reducă semnificativ malnutriția în ultimii ani. În același timp, exportul tot mai mare de ulei de palmier a dus la reducerea resurselor naturale și la căutarea unor modalități alternative de dezvoltare durabilă în regiune. Astfel, în anii următori, se așteaptă o încetinire a creșterii producției de ulei de palmier (aproximativ 10%), comparativ cu 70% în deceniul precedent.

Alte puncte importante din raport:

– Grupurile mari cu venituri scăzute vor menține creșterea cererii de carne pe cap de locuitor la doar 1% în următorii zece ani, comparativ cu o creștere de 6% în deceniul precedent.

– Se așteaptă ca cererea de zahăr pe cap de locuitor să crească mai rapid, atingând 8,1% în următorii zece ani, comparativ cu 5,6% în deceniul precedent.

– India va fi cea mai populată țară până în 2026. Cu consumul său ridicat și încă în creștere de lapte pe cap de locuitor, se preconizează ca țara să reprezinte 42% din creșterea producției globale de lapte în următorul deceniu.

– Se așteaptă ca producția de biocombustibili să crească cu 17% în următorii zece ani, comparativ cu o creștere de 90% în deceniul precedent.

– Se preconizează că câștigurile de randament vor reprezenta 85% din creșterea producției de grâu și 90% din creșterea producției de porumb. În schimb, se prognozează o creștere cu 14% a suprafeței cultivate cu soia, în principal în America de Sud, reprezentând aproximativ 60% din creșterea globală a producției.

– Se așteaptă ca producția totală de pește din acvacultură să depășească producția din pescuitul de captură la mijlocul perioadei de prognoză.